„Sora de zăpadă” de Maja Lunde este o poveste emoționantă despre familie, pierdere și redescoperirea bucuriei în preajma Crăciunului. Plasată într-un decor hibernal magic, povestea urmărește transformarea unui băiat care învață să își gestioneze durerea și să regăsească speranța.
Povestea începe cu Jonathan, un băiat de zece ani care se confruntă cu o mare tristețe. Sora sa mai mare, Maja, a murit cu puțin timp înainte de Crăciun, iar durerea pierderii a umbrit întreaga familie. Părinții lui Jonathan sunt copleșiți de suferință și par să fi uitat de sărbătoarea de Crăciun, odinioară plină de bucurie și tradiții. Jonathan, la rândul său, se simte pierdut și singur, incapabil să găsească alinare în fața tragediei care a lovit familia sa.
În timp ce înoată la piscină, unde obișnuia să meargă împreună cu Maja, Jonathan întâlnește o fetiță pe nume Hedvig. Hedvig este veselă, plină de viață și emană o căldură neobișnuită, contrastând puternic cu atmosfera apăsătoare de acasă. Ea îl invită pe Jonathan să vină la casa ei, o casă veche și fermecătoare, unde trăiește împreună cu unchiul ei, domnul Gregor. În ciuda inițialei reticențe, Jonathan acceptă invitația și începe să petreacă timp cu Hedvig, descoperind treptat bucuria pe care o aduce prezența ei.
Pe măsură ce Crăciunul se apropie, Jonathan observă că Hedvig și unchiul său păstrează spiritul sărbătorilor într-un mod deosebit de autentic. Casa lor este decorată minunat, iar pregătirile pentru Crăciun sunt pline de tradiții și activități care amintesc de Crăciunul pe care Jonathan îl avea cu familia sa înainte de tragedie. Cu fiecare vizită la Hedvig, Jonathan simte cum tristețea sa începe să se dizolve, iar speranța și bucuria revin treptat în inima sa.
Însă, în ciuda tuturor lucrurilor minunate pe care le împărtășesc, Jonathan începe să observe detalii stranii despre Hedvig și casa ei. De exemplu, domnul Gregor pare să nu îmbătrânească, iar Hedvig pare să nu aibă prieteni sau familie în afara casei lor fermecate. Curiozitatea și neliniștea lui Jonathan cresc, determinându-l să afle adevărul despre prietena sa misterioasă.
Pe măsură ce povestea avansează, Jonathan descoperă că Hedvig este de fapt o fantomă, un spirit prins între lumi. Ea a murit cu mulți ani în urmă, dar sufletul ei a rămas legat de casa și de amintirile frumoase ale Crăciunului. Descoperirea aceasta îl șochează pe Jonathan, dar în același timp îi oferă o nouă perspectivă asupra vieții și morții. Hedvig nu este doar o simplă fantomă, ci și un simbol al speranței și al bucuriei pe care Crăciunul o aduce în viețile oamenilor.
Jonathan își dă seama că, deși Hedvig nu mai este vie, spiritul său cald și luminos îi poate învăța pe cei vii cum să aprecieze cu adevărat frumusețea momentelor petrecute împreună. Inspirat de lecțiile învățate de la Hedvig, Jonathan decide să aducă Crăciunul înapoi în casa sa. Începe să decoreze casa, să pregătească mâncăruri tradiționale și să readucă la viață tradițiile familiei sale.
Într-un final emoționant, părinții lui Jonathan, profund impresionați de eforturile și determinarea băiatului lor, se alătură pregătirilor pentru Crăciun. Împreună, reușesc să depășească durerea pierderii și să regăsească bucuria și iubirea care defineau odinioară sărbătoarea. Casa lor, odinioară umbrită de tristețe, este acum plină de lumină și căldură.
Povestea se încheie cu un Crăciun fericit, în care Jonathan și familia sa își onorează amintirea lui Maja și învață să trăiască din nou cu inima deschisă. Prin întâlnirea cu Hedvig, Jonathan a învățat că iubirea și bucuria sunt forțe puternice care pot transcende chiar și cele mai întunecate momente. „Sora de zăpadă” ne amintește de importanța prieteniei, a familiei și a spiritului Crăciunului, în timp ce ne învață că, chiar și în cele mai grele momente, există întotdeauna speranță și lumină.